I.1. Aspecte generale privind teritoriul şi populaţia
TERITORIUL GAL VLĂSIA ILFOV NORD EST include 6 Unităţi Administrativ Teritoriale din zona de nord-est a judeţului Ilfov: DASCĂLU, GRUIU, MOARA VLĂSIEI, PETRĂCHIOAIA, STEFĂNEŞTII DE JOS şi TUNARI.
Numărul de locuitori din cele 6 comune este de 31.482. Suprafaţa aferentă este de 283,85 km2 si densitatea medie pe cele 6 UAT-uri este de 110,91 locuitori/ km2.
Teritoriul aferent se regaseşte în spaţiul eligibil LEADER:
- cuprinde 6 comune, 100{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} teritoriu rural, omogen din punct de vedere economic şi geografic;
- populaţia (31.482 locuitori) se încadrează între 10.000 şi 100.000 locuitori.
În teritoriul acoperit de parteneriat, UAT Petrăchioaia, SIRUTA 104582, are valoarea IDUL de 50,85 care este mai mic de 55 şi se încadrează în cerinţele CS 1.2-Teritoriul acoperit de parteneriat cuprinde zone sărace, situaţia în care un singur UAT din teritoriul acoperit are IDUL mai mic sau egal conform Listei UAT-urilor cu valorile IDUL corespunzătoare.
Teritoriul nu se suprapune prin UAT-urile componente cu teritoriul unui alt potenţial sau fost GAL, datele privind suprafaţa, populaţia şi densitatea fiind prezentate în Anexa 2 – Fişa de prezentare a teritoriului, pag. 88-107 din prezentul dosar.
Teritoriul acoperit de parteneriat cuprinde zone Natura 2000 si corespunde cerinţelor CS 1.3. privind teritoriile care cuprind zone Natura 200 si/sau zone cu valoare naturală ridicată. UAT-urile Moara Vlăsiei şi Gruiu sunt părţi ale Ariei de protecţie specială avifaunistica ROSPA0044, sit Natura 2000 cf. Adresei APM Ilfov nr. 1656 /31.03.2016, pag. 90-104 din dosar.
Cele 6 UAT-uri care intră în componenţa parteneriatului prezintă coerenţa teritorială, omogenitate economică şi socială şi fac parte din Regiunea de Dezvoltare 8.
I.2. Caracteristici geografice şi climatice
Teritoriul delimitat se invecineaza la est cu judetul Calarasi si UAT-urile Nuci si Graditstea, la nord cu judetul Ialomita, la vest cu UAT-urile Otopeni, Balotesti, Snagov si Ciolpani si la sud cu UAT-urile Bucuresti, Voluntari, Afumati si Ganeasa. Zona este strabatuta de DN2 prin care se face legatura cu capitala, iar intre cele 6 UAT-uri legaturile se fac prin DJ100, DJ101C, DJ101, DJ200, DJ402. In vecinatatea viitorului GAL se afla Aeroportul Otopeni si DN 1 la vest si Soseaua de centura a capitalei la sud.
Teritoriul viitoarei asociatii GAL este parte a Campiei Vlasiei, orientata pe directia NV-SE, cu o altitudine cuprinsa intre 50 si 120 m. Fragmentarea este slaba si structura geologica si petrografica sunt specifice unitatii geografice Campia Romana.
Clima zonei este temperat-continentala, cu temperatura medie anuala de 10,5oC; temperatura medie iarna este de – 3,1°C, iar vara este de + 21,9°C. Precipitatiile in zona au o valoarea medie de 600 mm/an. Cea mai mare frecventa o au vanturile din latura de NE, urmate de cele din latura de SV si de V.
Reteaua hidrografica este formata de raurile Snagov, Vlasia, Cociovalistea, Mostistea si Pasarea. In teritoriu exista resurse naturale neexpoloatate: titei si gaze naturale.
Suprafata de luciu de apa este de 861 ha (Date INS). Suprafata de paduri si vegetatie forestiera din teritoriului GAL este de peste 5.000 ha, din care circa 90{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} in zona de nord.
Solurile din teritoriul GAL sunt de calitate agronomica buna si foarte buna, in cea mai mare parte din categoria cernoziom levigat si brun roscat de padure.
Din suprafata agricola totala a teritoriului, 18.951 ha, marea majoritate este reprezentata de terenuri arabile, 18.548 ha (97,87{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}), restul fiind pasuni, vii si pepiniere viticole. La acestea se adauga suprafete cu pomi si pepiniere pomicole, cu o pondere nesemnificativa (6 ha, 0,03{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}).
Concluzii:
Teritoriul GAL este reprezentat de o zonă cu potenţial agricol ridicat, cu o pondere semnificativă a terenurilor arabile, cu soluri de calitate.
Se constată o pondere semnificativă a pădurilor şi a bazinului hidrografic, ceea ce relevă un potenţial natural/ecologic valorificabil ştiinţific, turistic şi educaţional.
I.3. Informaţii privind populaţia; caracteristici demografice
Populaţia GAL VLĂSIA ILFOV NORD EST este de 31.482 de locuitori în creştere cu 5.177 de persoane, reprezentând circa 20{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} faţă de populaţia de la recensământul din anul 2002, 26.305 locuitori (Date INS). Populaţia feminină era cu 1,93{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} mai mare decât cea masculină în 2002, respectiv cu 1,94{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} în 2011.
Evoluţia natalităţii şi mortalităţii în teritoriu între anii 2002 şi 2011 arată o variaţie favorabilă. Numărul de naşteri creşte de la 0,86{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} în 2002 la 1,04{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}, în 2011. Numărul de decese scade de la 1,57{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} în 2002 la 1,18{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} în 2011. Creşterea populaţiei din această perioadă s-a realizat nu prin spor natural ci prin migrarea a peste 5.000 de persoane din alte părţi ale ţării într-una din comunele de pe teritoriul GAL.
Analiza datelor demografice pe vârste evidenţiază o pondere mare a persoanelor apte de muncă din categoriile de vârste 18-40 ani, 34,75{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}, respectiv 41-65 de ani, 29,38{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}. Din totalul populaţiei, la categoriile de persoane majore cu vârsta de peste 18 ani, persoane apte de muncă sunt 64,14{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}, faţă de 15,21{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} persoane cu vârste peste 65 de ani.
Teritoriul se caracterizează printr-un procent relativ scăzut al somajului. La nivelul teritoriului GAL, conform datelor de la INS, procentul de şomaj este sub 1{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}.
Procentul de salariaţi la nivelul teritoriului GAL este de 19,14{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} din totalul populaţiei. Comparând procentul de salariaţi cu procentul de persoane apte de munca, 64,14{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}, rezultă o diferenţă de 45{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}, persoane potenţial disponibile pe piaţa muncii în teritoriul GAL: persoane fără loc de muncă, persoane care îşi câştigă existenţa prin activităţi agricole de subzistenţă, persoane înregistrate cu loc de muncă în afara teritoriului GAL.
În teritoriul GAL sunt prezente mai multe minorităţi dintre care sigura semnificativă ca pondere este cea romă 5,44{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}. Aceasta este prezentă semnificativ în: Petrăchioaia, 302 persoane, 8,63{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}; Ştefăneştii de Jos, 897 persoane, 15,53{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}; Tunari, 449 persoane, 8,41{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}.
Concluzii:
Evoluţia demografică arată tendinţe favorabile, cu o pondere semnificativă a categoriilor de vârste de la 18 la 65 ani.
Mai mult de 1/3 din populaţia teritoriului GAL (10.941 persoane; 34,75{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}) sunt persoane tinere apte de munca, cu vârsta până la 40 ani.
Un procent semnificativ din totalul populaţiei active nu este înregistrat într-un loc de muncă în teritoriul GAL.
La nivelul teritoriului se constată prezenţa semnificativă a minorităţii rome.
I.4. Economia locală.
În teritoriul GAL există 2.519 agenţi economici înregistraţi, dintre care ponderea mai mare o reprezintă comunele cele mai apropiate de Bucureşti, Ştefăneştii de Jos şi Tunari (1.365). Majoritatea activităţilor sunt din domeniul agriculturii, comerţului şi serviciilor.
În teritoriul GAL, s-au realizat investiţii în domeniul comercial de mare capacitate, spaţii de depozitare, depozite logistice, cu efect favorabil prin existenţa unui număr mare de locuri de munca, precum şi prin aportul la bugetele locale prin impozite şi taxe.
În domeniul comerţului local, al micilor afaceri şi sevicii, în fiecare localitate din teritoriu sunt magazine private, mici unităţi de alimentaţie publică, ateliere meşteşugăreşti, unităţi de servicii de bază pentru populaţia locală. Acestea sunt prezente la un nivel sub potenţialul uman existent, precum şi sub cererea pe piaţă locală de servicii.
Una din activitatile cu pondere mare este productia de cereale si plante tehnice. Terenurile arabile sunt lucrate in cea mai mare parte prin arendare, de fermieri privati, dotati cu utilaje si echipamente performante. Activitatea fermelor se desfasoara la nivel tehnologic modern, acesta fiind un domeniu bine dezvoltat in ultimii 10 ani.
O mare parte din producătorii medii şi mari de cereale şi plante tehnice sunt membrii ai cooperativei AGRI-SUD COOPERATIVA AGRICOLĂ, entitate membră a parteneriatului, asigurand managementul pentru aprovizionarea cu imput-uri si valorificarea productiei.
Marea majoritate a producătorilor de legume sunt slab echipaţi cu mijloace tehnice. Aceştia aplică tehnologii de cultură corespunzătoare, dar sunt limitaţi de problemele de finanţare a culturilor şi de lipsa echipamentelor performante. Aceste activităţi se desfăşoară la limita dintre agricultura performantă şi cea de subzistenţă.
Domeniul pomiculturii este slab reprezentat, în ciuda potenţialului natural existent.
Ponderea activităţilor de pomicultură este nesemnificativă la nivelul teritoriului GAL.
Sectorul zootehnic este slab reprezentat in teritoriu. Pentru asigurarea necesarului de produse de origine animală, cele mai multe familii cresc în regim de ferme de subzistenţă porcine, bovine şi păsări, pentru consum familial şi nu pentru comercializare.
Micii producători nu sunt organizaţi într-o formă asociativă astfel încât profitul obţinut este redus datorită eficienţei reduse în activităţile de aprovizionare şi desfacere.
Se impune promovarea activităţilor din domeniile agricole slab dezvoltate şi cu potenţial de creştere, în special legumicultura, având în vedere potenţialul natural şi cererea mare pe piaţa capitalei pentru produse de calitate realizate în ferme mici şi medii.
Este necesară sprijinirea activităţilor neagricole pentru diversificarea economiei locale, cu efecte favorabile privind stabilitatea economică pe termen mediu şi lung.
Concluzii:
Domeniul agriculturii pentru culturi de câmp este dezvoltat corespunzător şi reprezintă o pondere semnificativă în economia locală.
Legumicultura, pomicultura şi zootehnia, sunt prezente în teritoriu sub nivelul potenţialului natural şi uman existent.
Activităţile neagricole de servicii de baza pentru populaţie şi mici activităţi productive sunt prezente la un nivel inferior faţă de cererea pe piaţa locală aferentă.
În teritoriu există o cooperativă a fermierilor medii şi mari, în timp ce micii producători nu au organizat până în prezent nicio formă asociativă.
I.5. Infrastructura fizică de bază
Infrastructura fizică de bază la nivelul teritoriului GAL, reprezentată de existenţa de străzi modernizate şi canalizare în majoritatea teritoriului. Alimentarea cu apă este asigurată integral. Zonele în care canalizarea nu s-a realizat complet sunt cuprinse în Master-planul judeţului Ilfov şi urmează să se realizeze în următorii 4-5 ani.
La nivelul teritoriului GAL există o reţea de drumuri judeţene care dau posibilitatea deplasării facile între UAT-urile componente.
Chiar dacă infrastructura fizică este asigurată relativ complet din punct de vedere calitativ, sunt multe probleme sub aspectul calităţii execuţiei şi întreţinerii, mai ales a infrastructurii de transport local (străzi, drumui comunale, drumuri judeţene).
În teritoriu lipsesc elemente de infrastructură de tip urban cu efect estetic favorabil (mobilier stradal, vegetaţie ornamentală, etc.) chiar daca acestea presupun valori de investiţii relativ mici.
Concluzii:
Situatia infrastructurii fizice in teritoriu este buna, sub aspect cantitativ;
Situatia starii tehnice si a intretinerii elementelor de infrastructura, precumm si situatia infrastructurii din punct de vedere estetic este nesatisfacatoare.
I.6. Servicii educaţionale, infrastructuri medicale şi sociale
Invăţământul gimnazial este organizat şi dotat corespunzător. In teritoriu nu există învăţământ liceal. Capitala oferă oportunităţi acces la învăţământul profesional, mediu şi superior (şcoli profesionale, licee şi universităţi). Un număr mare de profesori cu pregătire foarte bună lucrează în şcolile din UAT-urile membre ale GAL-ului.
Ponderea generatiei tinere este considerabila in teritoriu, 17,37{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}. Generatia actuala de elevi si adolescenti din teritoriu este caracterizata de un nivel de cultura satisfacator, dar inferiior nivelului de inteligenta.
Atât în sistemul de învăţământ gimnazial şi mediu cât şi în formele de învăţământ alternativ profesional de scurtă durată lipseşte pregătirea tinerilor în domeniul antreprenorial, adaptate la specificul activităţilor agricole.
Căminele culturale din teritoriu sunt dotate şi valorificate la nivel nesatisfăcător pentru scopul lor de promovare a activităţilor culturale şi recreative.
In teritoriul GAL nu există investiţii de infrastructură socială de tip “hard”.
Cele 6 UAT-uri care fac parte din GAL-ul VLĂSIA ILFOV NORD EST au 10 dispensare medicale, dar nu au un spital pe teritoriul comun. Locuitorii din teritoriu beneficiază de serviciile spitaliceşti din capitală, distanţa maximă până la Bucureşti fiind de 35 de km.
Dispensarele medicale sunt dotate cu aparatură modernă, iar apropierea faţă de capitală a determinat ca un număr mare de medici cu domiciliul în Bucureşti să-şi desfăşoare activitatea sau să se stabilească în comunele limitrofe.
Concluzii:
In toate formele de pregatire lipsesc cursuri de antreprenoriat agricol.
Sunt necesare programe educative de ridicare a nivelului cultural.
Situatia serviciilor medicale in teritoriu este buna.
Situatia infrastructurii sociale este nesatisfacatoare.
I.7. Patrimoniul de mediu, patrimoniul arhitectural şi cultural
In teritoriul GAL sunt prezente habitate de pădure, pajişti, terenuri agricole, lacuri, râuri. Suprafaţa de pădure însumează cca. 5.345 ha, cea mai mare parte fiind în zona de nord. Suprafaţa de luciu de apă este de 861 ha. Aceste date (INS) arată potenţialul natural al teritoriului, reflectând o valoare conservativă ridicată a biodiversităţii zonei.
Fauna specifică terenurilor agricole este formată din exemplare de popândăi, hârciogi, iepuri, şobolani, prepeliţe, ciocârlii de câmp, sopârle, şerpi, insecte. Fauna specifică habitatului de pădure este formată din exemplare de porci mistreţi, căprioare, vulpi, dihori, fazani, potârnichi, mierle, cuci, bufniţe, cucuvele, şerpi, şopârle, insecte, iar cea specifică habitatelor acvatice (lacuri şi râuri): crap, şalău, caras, somn, broaşte, şerpi de apă, egrete, stârci, etc.
Habitatele de luncă de tip zăvoaie cu salcie, plop şi arin ca şi cele de câmpie reprezentate prin păduri de stejar, ulm, jugastru şi tei sunt populate cu specii de păsări şi mamifere care formează un fond valoros de vânătoare în teritoriu.
Relieful şi habitatele existente în teritoriu determină prezenţa unor exemplare ale unor specii de faună importante din punct de vedere ştiinţific ca şi pentru menţinerea valorii conservative a biodiversităţii zonei. Teritoriul GAL cuprinde zone Natura 2000, părţi ale Ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0044, sit Natura 2000.
Analiza patrimoniului arhitectural şi cultural din teritoriu evidenţiază vechimea şi numărul mare de obiective religioase şi arhitecturale. In cele 6 UAT-uri sunt 23 de lăcaşuri de cult care reprezintă puncte de atracţie în teritoriu şi au contribuit de-a lungul timpului la dezvoltarea spirituală a membrilor comunităţilor locale.
In teritoriul GAL se află lăcaşuri de cult recunoscute, cu valoarea istorică excepţională, precum Mânâstirea Căldăruşani (1637-1638), biserici din secolele XVII-XVIII, o pinacoteca din secolul XIX, Palatul Familiei Alexandru Ghica (1830) donat Academiei Române.
Pe malul nordic al Râului Cociovaliştea, au fost identificate aşezări din epoca bronzului şi urme ale unei aşezări dacice, iar pe malul sudic al râului au fost descoperite aşezări din epoca bronzului ca şi din perioada geto-dacică.
Obiceiurile locale au amprenta principalelor sărbători religioase ale cultului creştin-ortodox : Crăciun, Bobotează, Sărbători Pascale, Sărbătorile Sfinţilor Creştini.
Concluzii:
Potenţialul natural cu valoare ridicată a biodiversităţii şi potenţialul arhitectural istoric din zona de nord a teritoriului reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea de activităţi educaţionale şi turistice.
In teritoriul GAL se păstreaza încă tradiţii şi obiceiuri, în special conexate cu sărbătorile religioase ortodoxe.
I.8. Concluzii generale
Teritoriul GAL se regăseşte în spaţiul eligibil LEADER şi cuprinde un UAT care se încadrează în categoria de zonă săracă, cu IDUL = 50,85 < 55.
Ponderea terenurilor arabile din totalul terenurilor agricole este foarte mare. Structura demografică este favorabilă dezvoltării economice locale, ponderea populaţiei active fiind semnificativă, 64,14{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141} populaţie cu vârsta între 18 şi 65 ani. Ponderea populaţiei tinere, cu vârste între 18 şi 40 de ani este de 34,75{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}. Un procent semnificativ din populaţie, 45{f3a09a873f0f4e23367ff3b63b775f911a6040c16da62261a28a7f3fd5161141}, sunt persoane apte de muncă fără a avea un loc de muncă pe teritoriul GAL.
In 3 UAT-uri din teritoriul GAL, sunt comunităţi semnificative de etnie romă.
Ponderea foarte mare şi calitatea agronomică a terenurilor arabile a determinat dezvoltarea culturilor de cereale pe suprafeţe mari, în ferme moderne şi bine dotate. Majoritatea fermelor medii şi mari din domeniul culturilor de câmp sunt organizate într-o formă asociativă (cooperativă).
Domeniile agricole cu potenţial insuficient valorificat sunt legumicultura, pomicultura, şi zootehnia.
Pentru creşterea calităţii marketingului produselor legumicole, este necesară promovarea colaborării între producători prin forme asociative (cooperative, grupuri de producători, etc.).
Suprafeţele mari de păduri şi de luciu de apă ca şi patrimoniul arhitectural şi monahal pot fi incluse în circuite turistice prin accesarea fondurilor PNDR-LEADER la nivelul GAL, precum şi accesarea altor categorii de fonduri.
In activitatea viitorului GAL sunt reprezentate următoarele categorii de actori locali: entităţi în domeniul producţiei agricole (producţie vegetală, zootehnie, legumicultură, forme asociative); agenţi economici care presteză activităţi neagricole (comerţ, depozite logistice, servicii la nivel local); entităţi publice locale; organizaţii non – profit.
Pentru evaluarea implementării SDL, se pot identifica următorii indicatori de context relevanţi (Anexa IV, Reg. (UE) 808/2014): C10–Structura economiei, C14-Productivitatea muncii în agricultură, C17-Exploataţii agricole, C22-Forţa de muncă agricolă, C23-Structura de vârstă a administratorilor de ferme, C24-Pregătirea agricolă a administratorilor de ferme, C26-Venitul întreprinderii agricole, C28-Formarea brută de capital fix în agricultură, C34-Zone Natura 2000.